Ia tradițională - punte între trecutul și viitorul culturii populare românești

Ia tradițională - punte între trecutul și viitorul culturii populare românești

 

Dacă articolul precedent de pe blog a fost dedicat unei idei de afaceri care prinde contur tot mai mult în zilele noastre și pare a fi o idee fezabilă pentru viitor, de data aceasta vom aborda un alt subiect care își are originile în trecutul destul de îndepărtat al culturii populare românești - ia tradițională

Ia populară - simboluri și semnificații 

Printre cele mai lejere și ușor de asortat piese vestimentare, iile populare cuprind o mulțime de simboluri pline de semnificație și alese cu mare atenție. Pe lângă rolul estetic, motivele populare alese în timpul croirii iilor tradiționale reprezintă totodată un mod de exprimare al persoanei care poartă ia populară respectivă. Astfel, modelul specific fiecărei cămăși tradiționale arată zona din care provine persoană respectivă, dar și statutul social, marital, material, vârsta și ocupația acesteia. 

Există un model specific de ie populară pentru fiecare ocazie, de la nunți, până la diverse evenimente și sărbători religioase din timpul anului, iar unele simboluri erau considerate chiar aducătoare de noroc sau fertilitate pentru persoana care le purta. 

Inspirate din natură și viață, principalele simboluri care se regăsesc pe diverse haine tradiționale sunt: 

  • crucea - simbolul echilibrului
  • coarnele de berbec-  simbol al puterii, al fertilității si al regenerării
  • clopoteii - simbolul vestitorilor
  • brăduțul - simbolul vieții
  • strugurii / vita-de-vie  - simbolul vieții eterne
  • cercul - simbolul regenerării si ciclicității
  • melcul sau spirală - simbolul fertiltății si al evoluției
  • trifoiul cu patru foi - simbolul norocului 
  • motivele florale - simbolul vitalității și al tinereții
  • spicul de grâu - simbolul prosperității și al păcii
  • steluțele - simbolul ascensiunii și al apropierii de divinitate

Cusutul iilor românești - o tradiție veche pentru generații noi

Deși a fost influențat de numeroase alte popoare și uneori chiar stăpânit de acestea, poporul român și în special oamenii de la sat au reușit să păstreze tradițiile și obiceiurile autentice românești, punând mare accent pe păstrarea unor datini, dar și trecerea de la o generație la alta a unor îndeletniciri specifice mediului rural, printre care și croitul sau cusutul costumelor tradiționale românești. Fie că vorbim despre rochii tradiționale, cămăși tradiționale, bluze tip ie, sau un costum tradițional complet, cusutul acestora este o activitate care presupune multă îndemânare, precizie și răbdare. Materialul folosit - bumbacul sau borangicul, provine de obicei din import, fiind foarte greu de prelucrat, iar durata cusutului unei ii naționale depinde de modul în care această este lucrată. Ia populară țesută la război poate fi gata în câteva zile, în schimb cea cusută manual poate dura și câteva luni, fiind mult mai meticuloasă, diferența estetică între cele două este însă incomparabilă.

În trecut, femeile care se ocupau de cusutul costumelor populare erau comparate cu preotesele aflate în comunicare cu divinitatea, astfel că înainte de a începe să coase o ie națională, ele se rugau și considerau că se supun voinței sufletului aflat în armonie cu Dumnezeu. 

Pe lângă materialul propriu-zis folosit, în confecționarea unei ii românești mai este nevoie de următoarele: 

  • ață colorată în funcție de modelul ales
  • mătase
  • ace de mai multe dimensiuni

În funcție de complexitatea modelului ales, unele materiale și unelte suplimentare, de exemplu fire de argint sau aur, precum și paietele, se pot dovedi necesare. 

Modele de ie românească

Printre cele mai întâlnite modele de ii românești se numără:

  • ia cu brățară la încheietură
  • ia cu mâneci bufante
  • ia încrețită la gât
  • ia populară cu ciupag-guleraș la gât
  • ia cu incret 
  • cămașă dreapta cu decor în V

De asemenea, iile naționale diferă în funcție de genul persoanei care le poartă. Cămășile tradiționale femeiești se diferențiază prin croiala mânecilor - aceasta poate fi dreapta sau încrețită, de tip brățară sau încrețite în jurul gâtului, croiala de tip carpatica. În schimb, cămășile bărbătești se remarcă prin croiala dreapta și sunt mai lungi decât cele femeiești. Croiala bărbătească se mai numește și “tip tunică”.  Un alt lucru prin care se diferențiază de cele femeiești este faptul că cele bărbătești nu au mâneci încrețite la gât în aproape nicio regiune a țării. 

Interesul pentru ia tradițională românească este din ce în ce mai accentuat în zilele noastre, iar tot mai multe magazine online iau în considerarea extinderea ofertei și includerea acestor piese vestimentare în oferta pusă la dispoziția cumpărătorilor. Fie că este vorba despre o ie românească lucrată manual, sau o bluza tip ie românească modernă, stilizată și adaptată vremurilor noastre, cultura românească pare să-și păstreze tradițiile populare și să le transmită mai departe, în pofida influențelor tot mai pregnante din exterior și a fenomenelor de internaționalizare și globalizare tot mai accentuate.

Fiind ușor de asortat, cu blugi sau fuste, iile românești devin o piesă vestimentară ce nu pare să lipsească din garderoba românilor, îmbinând eleganța cu spiritul popular autentic românesc.

 

Meniu